POP'OR, popoare, s.n. 1. Formă istorică de comunitate umană, superioară tribului si anterioară naţiunii, ai cărei membri locuiesc pe acelasi teritoriu, vorbesc aceeasi limbă si au aceeasi tradiţie culturală. 2. Totalitatea locuitorilor unei ţări, populaţia unei ţări; cetăţenii unui stat; naţiune, neam, norod. ♦ (Înv.) Populaţia unei cetăţi, a unui oras, a unui sat (ori a unei părţi dintr-un sat) sau a unei unităţi teritoriale formate din mai multe sate. 3. Masa muncitoare; grosul populaţiei; norod; spec. ţărănime. ◊ Loc. adj. Din popor = care face parte din grosul populaţiei; de origine socială modestă. 4. (La sg.; colectiv) Număr nedefinit (dar mare) de persoane, mulţime mare de oameni strânsi la un loc; poporaţie, poporime. 5. (Înv.) Totalitatea credinciosilor care aparţineau aceluiasi cult sau aceleiasi parohii. [Var.: (înv.) p'opol, p'opul s.m.] - Cf. lat. populus, it. popolo.
Sursă : DEX'98 (34045)  - oprocopiuc

POP'OR s. v. enorie, parohie.
Sursă : Sinonime (201915)  - siveco

POP'OR s. 1. v. naţiune. 2. norod, ţară, (pop.) obste. (Întregul ~ s-a ridicat la luptă.) 3. v. gloată. 4. neam, populaţie, seminţie, (pop.) norod, (înv.) lume, rudă, rudenie. (Un ~ de viteji.)
Sursă : Sinonime (201914)  - siveco

pop'or s. n., pl. popo'are
Sursă : DOR (272913)  - siveco

POP//'OR ~o'are n. 1) Comunitate de oameni care locuiesc pe acelasi teritoriu, vorbesc aceeasi limbă si au aceleasi tradiţii culturale. 2) Ansamblu de persoane care locuiesc pe un anumit teritoriu; populaţie. 3) Totalitate de oameni de o anumită naţionalitate; neam; seminţie. 4) Masă formată din oamenii muncii ai unei ţări. 5) pop. Mulţime de oameni; lume. /cf. lat. populus, it. popolo
Sursă : NODEX (348564)  - siveco